Important!
Recomandările de mai jos sunt orientative, ele trebuind a fi adaptate toleranţei individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte.
În primele 24-48 de ore regimul alimentar trebuie alcătuit doar din lichide:
– ceaiuri neîndulcite (sau îndulcite cu zaharină ori foarte puţin zahăr) de mentă, muşeţel, sunătoare, etc.;
– zeamă de orez;
– supe de morcovi sau zarzavat strecurate şi normal sărate.
Cantitatea de lichide administrată trebuie să ajungă la 2-3 litri/zi în vederea refacerii pierderilor de apă.
Treptat regimul se lărgeşte cu supe de carne, supe de zarzavat paserate, supă de orez pasată, brânză proaspătă de vaci, carne slabă tocată (perişoare sau chiftele fierte în apă), pâine albă prăjită sau veche de o zi, paste făinoase bine fierte, suc de fructe.
Dacă evoluţia este bună şi se înregistrează o normalizare a scaunelor, se adaugă legume fierte trecute prin sită (cartofi, morcovi, spanac, dovlecei), apoi legume fierte nepaserate şi carne slabă fiartă.
Mai târziu se introduc laptele (dacă nu există intoleranţă la lapte) şi ouăle. Laptele se serveşte îndoit cu ceai sau fiert cu făinoase. Ouăle se folosesc iniţial în preparate dietetice (de exemplu budinci) şi mai târziu sub formă de ouă fierte moi.
După câteva zile până la o săptămână se trece la o alimentaţie normală în care regimul alimentar se alcătuieşte după dorinţa şi mai ales după toleranţa bolnavului. Se vor evita totuşi pentru perioade variabile de timp dulciurile în exces, laptele simplu, alimentele bogate în celuloză (mazărea, varza, fasolea, ridichile, castraveţii) precum şi fructele crude.